Prelegeri de istorie a filozofiei Vol. II

Unul dintre cele mai frumoase daruri pe care soarta ni l-a păstrat din Antichitate este, fără îndoială, cel pe care-l reprezintă operele lui Platon. Dar a expune din ele filozofia lui Platon, care nu este prezentată în formă sistematică, e lucru greu nu atît din cauza conţinutului însuşi al acestei filozofii, cît pentru motivul că ea a fost înţeleasă în chip diferit de epoci diferite şi a fost mai cu seamă în epoca modernă atinsă deseori de mîini grosolane, care fie că au introdus în ea reprezentările brute ale acestor timpuri, incapabile să înţeleagă în mod spiritual ceea ce este spiritual, fie că au considerat drept esenţial şi drept ce e mai remarcabil în filozofia lui Platon ceea ce de fapt nici nu aparţine filozofiei, ci modului reprezentării. Însă, propriu-zis, numai necunoaşterea filozofiei îngreuiază înţelegerea filozofiei platonice.

Platon este unul dintre indivizii care aparţin istoriei universale; filozofia lui e una dintre existenţele istoriei universale, care, începînd cu apariţia ei a exercitat asupra tuturor epocilor următoare cea mai importantă influenţă în ce priveşte formarea şi dezvoltarea spiritului. Religia creştină, care conţine în ea acest înalt principiu, a ajuns să fie această organizaţie a raţionalului, acest imperiu al suprasensibilului, prin marele început făcut de Platon.

Prin cercetările și lucrările sale, Hegel a deschis o nouă direcție asupra preocupărilor generale ale spiritului uman; reușind, astfel, să parcurgă domenii precum logica, arta, religia, știința naturii, a dreptului și a statului, filosofia istoriei sau filosofia culturii.

Sub genericul „Hegel prin el însuși”, Editura Paideia dorește să prezinte cititorilor textele fundamentale ale unuia dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne. Hegel este unul dintre reprezentanții de marcă ai idealismului german. Sistemul său filosofic a reușit să deschidă noi direcții de cercetare asupra istoriei ideilor și a afirmării modernității istoriei europene.

Interesul pentru Hegel în lumea de azi se orientează în planuri diferite ale cunoașterii, acțiunii și creației umane, păstrând cumva caracterul enciclopedic al modalității gândirii marelui filosof modern, dar gravitând în jurul problematicii omului. Nu-i întâmplătoare astfel precizarea: „Între gânditorii epocii moderne, Hegel este filosoful Spiritului; cu cât ne raportăm mai critic la Hegel, cu atât avem de învățat de la el. Astăzi, critica lui Hegel nu constituie o temă mai puțin presantă decât înțelegerea concepției sale.”