Prelegeri de istorie a filozofiei Vol. II (e-book)

Unul dintre cele mai frumoase daruri pe care soarta ni l-a păstrat din Antichitate este, fără îndoială, cel pe care-l reprezintă operele lui Platon. Dar a expune din ele filozofia lui Platon, care nu este prezentată în formă sistematică, e lucru greu nu atît din cauza conţinutului însuşi al acestei filozofii,

cît pentru motivul că ea a fost înţeleasă în chip diferit de epoci diferite şi a fost mai cu seamă în epoca modernă atinsă deseori de mîini grosolane, care fie că au introdus în ea reprezentările brute ale acestor timpuri, incapabile să înţeleagă în mod spiritual ceea ce este spiritual, fie că au considerat drept esenţial şi drept ce e mai remarcabil în filozofia lui Platon ceea ce de fapt nici nu aparţine filozofiei, ci modului reprezentării. Însă, propriu-zis, numai necunoaşterea filozofiei îngreuiază înţelegerea filozofiei platonice.

Platon este unul dintre indivizii care aparţin istoriei universale; filozofia lui e una dintre existenţele istoriei universale, care, începînd cu apariţia ei a exercitat asupra tuturor epocilor următoare cea mai importantă influenţă în ce priveşte formarea şi dezvoltarea spiritului. Religia creştină, care conţine în ea acest înalt principiu, a ajuns să fie această organizaţie a raţionalului, acest imperiu al suprasensibilului, prin marele început făcut de Platon.