Această carte prezintă plantele de leac folosite în medicina primitivă a poporului român.
În medicina poporului nostru se găsesc idei străvechi, care ne pot conduce la cunoaşterea unui fond ancestral. Studierea lor ne poate aduce uneori lămuriri asupra unor chestiuni de protoistorie românească, ne poate duce chiar până în vremurile închegării noastre ca popor.Studiul medicinei populare, considerată ca o ramură a etnografiei, întregeşte cunoştin¡ele noastre asupra obiceiurilor şi psihologiei ţăranului şi ciobanului român. Un progres din punct de vedere ştiinţific îl prezintă studiul etnografic al medicinei populare. Prin comparaţie se pot găsi influenţele din medicina populară a altor popoare, se poate fixa ceea ce este primordial, tipic în gândirea medicală a omului primitiv şi, în sfârşit, se poate aplica şi criteriul istoric. Obiceiuri de medicină primitivă românească pe care le putem găsi la romani, la traci ori la sciţi pot fi adeseori revelatoare.
Potrivit lui George Bujorean, poporul român are credinţa că orice plantă este de-un leac oarecare. Astfel, pentru albirea dinţilor sau întărirea gingiilor se iau două dramuri de coajă de chină-roşie, două dramuri praf de spumă de mare, două dramuri coajă de rodie, două dramuri praf de rădăcină de micşunea, un dram de praf de cuişoare şi un dram clei de misă. Acestea toate, făcute praf subţire, se pun într-o cutioară şi apoi să se frece des dinţii şi gingiile, că totdeauna vor fi curaţi şi sănătoşi.
Pentru bătături la picioare să se facă leşie tare de ciocalăi şi să vâre picioarele într‑însa fiind fierbinte, cât se va putea suferi, şi să le ţii până ce se va răci leşia; atunci ele vor ieşi afară din picior, după care să le tai binişor cu briciul. În urmă să legi locul cu usturoi pisat şi să-l ţii necontenit, până se vor usca de tot. La cele de printre degete se poate pune şi lână de oaie cu usuc. După scoaterea picioarelor din leşie şi tăierea bătăturilor se pot arde şi cu piatraiadului, care iarăşi le va secătui. Această operaţie cu leşia şi arderea lor să se facă mai de multe ori, până vor seca. Se leagă ceapă coaptă cu oţet.
Actualizări ale autorului
Nu există încă actualizări publicate.
Anexe documentare
Nu există încă anexe publicate.
Dosar de presă
Nu există încă materiale de presă publicate.
Evenimente și dezbateri
Nu există încă evenimente publicate.
Contribuții ale cititorilor
Nu există încă contribuții aprobate.
Trimite o contribuție pentru această carte
Poți trimite comentarii, corecturi, completări bibliografice, documente sau sugestii. Contribuțiile sunt moderate de editură înainte de publicare.
