Mănăstiri ortodoxe româneşti – Românii şi Muntele Athos

„Nici un alt popor pravoslavnic nu a făcut atâta bine pentru Athos, cât au făcut românii” – afirma cu admiraţie arhimandritul și episcopul rus Porfirie Uspenschi (1804-1885), orientalist, bizantinolog și arheolog, adept al metodei critice de studiu.

Pe lângă cele 20 de mănăstiri athonite „viețuiesc” și două așezăminte monastice românești: Lacu și Prodromu.

Înfiinţat înainte de mijlocul veacului al XVIII-lea de câţiva călugări români, Lacu este un schit românesc cu viaţă „de sine” de pe teritoriul M-rii Sfântul Pavel.

Cel mai mare și însemnat așezământ românesc athonit este Schitul Prodromu, aşezământ cu viaţă „de obşte” situat pe teritoriul mănăstirii Marea Lavră. Prin mărimea şi importanţa sa duhovnicească, Schitul Prodromu poate fi aşezat alături de celelalte mănăstiri athonite.