Ispita Occidentului

Andre Malraux, important scriitor, ziarist și om politic francez, a fost pasionat de filozofie, cultură și călătorii. A făcut numeroase călătorii din dorința de a cunoaște noi civilizații și culturi, pe care le-a observat îndeaproape și le-a analizat critic. A ajuns până în Indochina, Cambodgia, Laos și China, unde a participat în mod activ la activitățile și operațiunile grupărilor comuniste. Scrisorile din Ispita Occidentului surprind foarte bine concepția scriitorului despre ceea ce înseamnă cultură, atât ca termen general, cât și particular, subliniind diferențele dintre cultura occidentală și cea orientală. Scrisorile conțin o întreagă filozofie asupra vieții și a morții, cu referire la noțiuni complementare precum formă și fond, aparență și esență, rațiune și sensibilitate, ordine și dezordine, realitate și reverie și multe altele. Ispita Occidentului este prima operă semnificativă a lui Malraux. Idei exprimate aici cu febrilitatea barocă ce caracterizează acest spirit pătimaș și enigmatic, căutător neliniștit al unui absolut pe care agnosticismul său îl interzice și pe care, cu timpul, îl va transfera în artă, se prelungesc, se adâncesc, proliferează în toată gândirea sa.

Scrisorile care alcătuiesc cea mai mare parte a acestei cărți au fost scrise de domnii A.D., francez, în vârstă de douăzeci și cinci de ani, care știe câte ceva despre creațiile Chinei, și Ling-W.-Y., chinez, în vârstă de douăzeci și trei de ani, bolnav de ciudata cultură occidentală de care s-au molipsit mulți dintre compatrioții săi, cultură exclusive livrescă. Și le-au trimis în timpul călătoriilor întreprinse, de cel dintâi în China, de cel de‑al doilea în Europa.