Fiinta, ca o minge rotundă…
Prin lucrarea de față, se încearcă o analiză a modului în care ființa ființării întemeiază gândirea în filosofia parmenidiană, precum și a reverberațiilor acestui tip de întemeiere în câteva din filosofiile importante pentru timpul nostru. Faptul că gândim ființa (ca) fiind, remarcat mai întâi de Parmenide, trebuie iarași exprimat în limbajul acestui timp, dând seamă despre modul în care gândim. Numit poate prea formal și prea devreme,,axiomatic”, modul de gândire a ființei dă legea de ordine a ceea ce omul numeste ,,realitate”, fiind, de aceea, atât de important. Foarte important însă e ceea ce, cronologic, precede „axiomaticul” – ,,știința” aparenței ființei, numită de Parmenide ,,doxa”. Regăsită și după marea lecție a întemeierii dată de zeiță în poemul parmenidian, doxa e aceea ce rămâne, acum ca și atunci, cu adevărat de re-înțeles.
Actualizări ale autorului
Nu există încă actualizări publicate.
Anexe documentare
Nu există încă anexe publicate.
Dosar de presă
Nu există încă materiale de presă publicate.
Evenimente și dezbateri
Nu există încă evenimente publicate.
Contribuții ale cititorilor
Nu există încă contribuții aprobate.
Trimite o contribuție pentru această carte
Poți trimite comentarii, corecturi, completări bibliografice, documente sau sugestii. Contribuțiile sunt moderate de editură înainte de publicare.
