Descifrarea sufletului in De Anima (Aristotel)

Sufletul este o calitate particulară a naturii, este o formă desăvârşită, este un cumul de metamorfozare din corpul vieţuitoarelor, plante şi animale, este o calitate prezentă în fiinţa umană. Relaţia între suflet şi corp, în perspectiva lui Aristotel, este o autoritate a celor mai generale relaţii dintre formă şi materie, și ambele însufleţesc corpul, sufletul fiind o manifestare particulară a materiei, provenită de la δημιουργώ.

„Cartea Anei Tomas, doctor în filosofie și specialist recunoscut în mediile intelectuale de la noi și din afară, ca o autentică interpretă a filosofiei clasice grecolatine, nu se dorește, cu toate acestea, a fi o incursiune exhaustivă asupra întregii opere a renumitului gânditor din Stagira. Cu modestie și precauție, fină și adânc cunoscătoare a limbii eline în expresia sa filosofică, de la presocratici la Platon și Aristotel, Ana Tomas se oprește însă numai asupra unui op aristotelian, cel dedicat definirii Sufletului.

Autoarea, încearcă să pună în relație surse diferite de gândire și expertiză care merg de la teologia creștină, la știința modernă, la psihologia contemporană. În fapt, sufletul este marca omului ca ființă rațională, iar raționalitatea și iraționalitatea omului sunt date constitutive ale comportamentului omului dintotdeauna” –  Vasile Morar