Calendarul sarbatorilor mobile

Spre deosebire de primul tip de calendar, care acoperă, cu excep¡ia unor zile, (marcate însă de sacralitate, redusă, e adevărat, în calendarul bisericesc) întreg parcursul anului, într-o rețea complicată de sărbători aflate în interdependență, calendarul mobil activează cu deosebire pe o jumătate a anului, având ca punct fix de plecare sărbătoarea Crăciunului. Ca și precedentul, are în principal un substrat creștin, la care se adaugă, în număr mare, sărbători și practici magice care nu au deloc de-a face cu creștinismul. Spre deosebire de calendarul, numit convențional fix (deoarece sărbătoarea este legată de o anumită dată din an), care are ca unitate de măsură ziua, ea însăși identificată cu sărbătoarea (în cazuri izolate putem întâlni unități mai mari, de tipul celor trei zile, care cuprind, anunță sau succed sărbătorii propriu-zise), calendarul mobil operează cu săptămâni, în interiorul cărora individualizează anumite zile cu particularități deosebite (eventual, care au o repetiție săptămânală; cf. prima, a doua, a treia ș.a. marți, joi, vineri, sâmbătă după Paști, după Rusalii). O dovadă în acest sens o constituie numărătoarea săptămânilor, ca unic instrument de coordonare a calendarului, la care se adaugă, în numeroase cazuri, o individualizare a săptămânii și prin nume (Săptămâna Vârstată, Săptămâna Mare, Albă, Săptămâna Neagră etc.).