Inventarea spaţiului. Arhitecturi ale experienţei cotidiene

În prima parte a lucrării,Ciprian Mihali descrie câteva modalități de constituire a spațiului, mai precis a spațialității, așa cum sunt ele prezentate în abordările fenomenologice ale lui Patoăka și Heidegger.

În a doua parte, lucrarea prezintă raportul spațiu-loc din perspectiva cotidianității, precum și cîteva determinații ale locului, dintre care vom privilegia locuirea și localitatea.

Autorul trece în revistă cîțiva din termenii spațiali în care se desenează hărțile traseelor noastre zilnice: orizontal-vertical, centru-periferie, interiorexterior etc. „Scopul unei asemenea descrieri (fără pretenții de analiticitate în acest punct) este foarte precis, și anume identificarea locurilor exemplare ale vieții cotidiene, decelate aici după două axe principale: una a funcționalului și cealaltă a simbolicului. Mai multe direcții de analiză se vor deschide în acest moment: ce înseamnă locuirea și adăpostirea? Care este funcția drumului, a trecerii, în viața de zi cu zi? Care sunt locurile afirmării de sine? În ce fel, de ce și în vederea a ce se ierarhizează spațiul, locurile sale? Care sunt funcțiile monumentului ca loc exemplar în viața cotidiană? În ce măsură coerența spațiului social și transparența spațiului fizic dau seama de consistența spațiului mental? Numeroase alte întrebări se lasă deocamdată doar întrezărite”.