Pe urmele autorului. Mărturisirile unui detectiv literar. Compendiu

În misiunea sa de detectiv literar, Alexandru Bulandra parcurge, în acest volum, o muncă laborioasă asupra livresului și a actului de a scrie, asupra relației dintre autor și text.

Pornind  de la aceste două întrebări „Cum a fost posibil acest adevăr ca rezultat al cercetării, în ordinea investigaţiei?” și „Cum a fost posibil lucrul considerat ca adevărat în ordinea istorică, omenească, a desfăşurării faptelor?”,  acesta realizeză o panoramă a câmpului operaţional străbătut, în

încercarea de a cuprinde toate rapoartele de cercetare scrise în calitatea de detectiv literar.

Vasile Alecsandri și cazul Miorița este unul din cazurile rezolvate de autor!

Potrivit lui Alexandru Bulandra: „Istoria baladei Mioriţa stă sub semnul măştii şi secretului. S-a evitat, într-o formă sau alta, să se spună adevărul. Şi totul a pornit de la poetul Vasile Alecsandri şi tertipurile lui inocente care, în cazul special al Mioriţei, au atins culmile disimilării (…).

Poetul a şters toate urmele care ar fi dus la el şi la felul în care a lucrat.

Dosarul Mioriţa s-a deschis odată cu publicarea baladei, la 18 februrie 1850. În scrisoarea care o însoţea, poetul Vasile Alecsandri îl informa pe Alexandru Hurmuzachi, redactorul revistei Bucovina din Cernăuţi, că Mioriţa i-a fost adusă, „împreună cu multe altele”, de Alecu Russo, care o descoperise la Soveja, în martie 1846. În ediţia definitivă din 1866, acelaşi Alecsandri devine acum autorul descoperirii, iar locaţia şi data ei sunt Muntele Ceahlău, 1842. Indiferent de aceste inconsecvenţe, consecinţele pentru cercetarea originii textului erau următoarele: la mijlocul secolului XIX, balada Mioriţa se găsea în circuitul folcloric din Moldova”.

Alexandru Bulandra