Carmina Burana – Karl Orff, Baladele în jargon şi gibelină

 Carmina Burana este o colectie de cânturi medievale (sec 12-13) purtate de studentii rătacitori și colportate în asociere cu anume teme muzicale, de cântăreți rătăcitori, trubaduri si truveri. Versurile, adunate de un calugăr bavarez (sec.15) sant găsite (1929) intr o bilioteca din Munchen de compozitorul Carl Orf care le sinetizeaza intr un intreg,  într un impresionant oratoriu, devenit celebru.

Cănturile au conținut diferit: astfel, cele  satirice care atacă propria epocă cu violenţă și emoţie, se întâlnesc cu graţioase cântece de dragoste (unele cu totul deocheate), de celebrare a primăverii sau de reflecţie asupra soartei mereu schimbatoare.

Textul latin este alăturat celui românesc, în cea mai apropiată traducere, excelent realizată de Dan Negrescu. Cele mai multe poeme erau însoţite de melodii pe care compozitorul Carl Orff le-a strâns într-o lucrare simfonică ce a cunoscut un imens succes.

Preţioasa ediţie bilingvă a operei integrale a lui François Villon, realizată de docta profesoară Ionela Manolescu (Canada). Este o lucrare minunată, un doctorat de talent admirat la Sorbonna, o transpunere incredibilă a argoului goliard într-o românească plastică şi viguroasă de o mare poezie. Autoarea aduce şi o splendidă ilustraţie cu gravuri din epocă. Traducerea integrală în limba română a fost făcută din vechea limbă franceză şi din jargonul gibelin, cu note, glose şi comentarii, însoţită de versiunea modernizată a textului original.