Iisus Hristos, iubirea trădată. Vol.1: Dumnezeul trădat

Cartea Iisus Hristos, iubirea trădată este scrisă de un teolog universitar, specialist în telogie dogmatică. Este bine întemeiată şi argumentată teologic, dar nu se adresează numai teologilor, ci tuturor intelectualilor, în sensul cel mai larg, deoarece este scrisă într-un limbaj simplu, limpede şi accesibil.

Cartea cuprinde 3 volume: 

Vol. I expune un tablou foarte sever şi critic al înstrăinării celor care se numesc credincioşi dar îl trădează, într-o infinitate de forme, pe Iisus Hristos.

Vol. II este o argumentare sistematică, dar limpede şi accesibilă, a dumnezeirii lui Iisus Hristos. Ea arată că Iisus din Nazaret, pe care cei mai mulţi îl neagă sau îl evită este Dumnezeu şi chiar singurul Dumnezeu adevărat.

Vol. III arată că acest Dumnezeu uitat sau evitat este de fapt singurul prieten apropiat şi fidel fiecărui om.

Creștinii nu se pot plânge că Iisus Hristos nu este cunoscut: majoritatea populației lumii a auzit de El și, în măsuri diferite, știe de Hristos. În mileniul trei, Iisus Hristos în fața lumii nu este Dumnezeul ne­cunoscut pe care Sfântul Pavel voia să-L înfățișeze în Areopagul Atenei, ci este un nume cunoscut pe care lumea L-a refuzat sau de Care s-a înstrăinat. Puțini i-au mai rămas fideli; chiar majoritatea celor numiți cu numele Lui a ajuns străină de El. Așadar, El nu este Dumnezeul necunoscut, ci Dumnezeul trădat și înstrăinat: trădat de ai Săi și înstrăinat de aproape toți.

El trebuie numit Trădatul sau Înstrăinatul, din două motive: 1) pentru că mulți Îl „cunosc” foarte bine, fiind chiar mari specialiști în viața și învățătura Lui, dar sunt depărtaţi și străini de El, 2) pentru că cel mai groaznic lucru nu e să nu cunoști iubirea, ci s-o „cunoști” și s-o trădezi. Dar oare poate fi trădat Dumnezeu, reușește cineva să-L trădeze și să-L afec­teze pe Dumnezeu? Dumnezeul creștin poate fi tră­dat, pentru că este pătimitor, pentru că suferă de pa­tima iubirii, pentru că iubirea este riscantă, pentru că orice iubire poate fi trădată.

Fiind străini de El, oamenii de astăzi trebu­ie numiți păgâni. Dar e de observat că străinii de astăzi nu sunt străini de Hristos ca păgânii antici, că păgânismul actual nu mai poate fi cel vechi. E vorba de înțelegerea unui paradox: deși păgâni în fapt, noi avem totuși cunoștință de Hristos, și, deși cunoaștem pe Hristos, suntem totuși străini de El. Lumea Îl „știe”, dar nu-L „cunoaște”: El este „Cu­noscutul” Străin! E străin, dar e Străinul nostru: așa cum cei pe care-i cunoști dar nu-i iubești îți rămân străini și depărtați la infinit. Dovada că Iisus Hris­tos este străin majorității covârșitoare a omenirii este aceea că foarte puțini și foarte puțin seamănă cu El. El însuși a arătat acest lucru, chiar privitor la locțiitorii, meseriașii și specialiștii Lui, cărora le respinge argumentul Oare, nu în numele Tău am fă­cut minuni?, zicând: Adevărat vă spun vouă, nu vă cunosc pe voi! (Matei 7,22-23).

George Remete

„Cartea aceasta este atât de reală și de sinceră, încât te smulge din comoditate! (…) Cartea ne vorbește despre cum suntem noi cu adevărat”.

Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor