Homo Balcanicus. Trăsături ale mentalităţii balcanice

Balcanii sunt un spaţiu situat la întretăierea unor mari zone de culturi diferite, în care s-au manifestat de-a lungul timpului sfere de influenţă politică dintre cele mai variate, fiecare lăsându-şi amprenta semnificativă asupra localnicilor. Bizantin sau otoman, oriental sau marginal-european, oricare ar fi eticheta generalizatoare care i se pune acestei zone, ea nu poate acoperi întreaga complexitate a Balcanilor. Subliniind diferenţele de receptare a acestui model cultural, studiul de faţă doreşte să realizeze o abordare complexă, din perspectiva antropologică, a elementelor de mentalitate ce constituie acest sistem de reprezentări.

Cartea prezintă într-o abordare monografică inedită pentru publicul român, argumente pentru existența unei mentalități balcanice comune, văzute din interior. Autoarea dezbate vechile moșteniri spiritual ale Balcanilor, mitologia locului, mentalitatea locuitorilor, geografia etnică a zonei, felul în care au fost percepuți în interior și în exterior, precum și stereotipurile despre Balcani.

Cartea include o prefață cuprinzătoare a regretatului profesor Vintilă Mihăilescu.

În ciuda tonului degajat, asumat subiectiv, impus de limitele unui eseu, studiul Antoanetei Olteanu, întemeiat pe o bibliografie la zi, respectă rigoarea științifică a demersului imagologic, oferind un unghi de analiză pluriperspectivist al culturilor și al populațiilor balcanice. Meritul eseului propus de Editura Paideia este de a compara imaginile identității și ale alterității într-un areal particular, precum și de a pune în discuție, în ultimă instanță, însuși conceptul de homo balcanicus. Preocupările autoarei Dicționarului de mitologie (2004) se extind de la etnologia comparată la antropologia culturală, focalizând prezentul studiu asupra jocului de perspective dintre Balcanii europeni și Europa balcanică.

Deși nu uită să prezinte valorizarea politică negativă a Balcanilor de către Occident, ca spațiu primitiv și barbar, Antoaneta Olteanu se oprește asupra mitologiei comune a populațiilor balcanice, urmărind mai curând ceea ce le unește decât ceea ce le desparte. Argumentul adus în sprijinul existenței unei mentalități și a unei culturi balcanice este stăpânirea acestor popoare, în timp, de către o putere unică, bizantină sau otomană. Autoarea încearcă să înlăture unele clișee legate de spațiul balcanic, precum cele ce echivalează balcanismul cu orientalismul sau cu bizantinismul.(…)

Eseul pare a spune, fără ostentația tranșantă a cercetătorului științific, că istoria ne-a oferit, prin unificarea mai multor etnii și culturi într-o mentalitate balcanică, exemplul că o Uniune Europeană multiculturală și multinațională nu este doar o utopie.

Delia Ungureanu, www.observatorcultural.ro